COMUNICAT DE PRESÆ – SLOW FOOD ­i Fundaîia ADEPT Transylvania

Prima ŒntŒlnire Slow Food Œn Romania a fost stabilita oficial la Sighi­oara Œn 27 iulie 2005 iar cina inaugurala va avea loc la Casa cu Cerb Œn 15 septembrie, incluzƒnd reprezentanîi ai companiei Slow Food UK. Fundaîia ADEPT, dedicata conservarii patrimoniului natural al Transilvaniei Œntr-un mod care va avea avantaje pentru comunitatea locala, a Œncurajat acest proces ce face parte din politica sa de Œmbunataîire a pieîei pentru produsele tradiîionale din Romƒnia.

INTRODUCERE

×nfiinîata Œn Romƒnia Œn 2004, Fundaîia ADEPT Œ­i propune sa protejeze biodiversitatea din sud-estul Transilvaniei, de o importanîa internaîionala, cu sprijinul comunitaîii locale. Fundaîia implementeaza acum un program prin care locuitorii din comunitaîile locale obîin beneficii economice ­i sociale prin protejarea zonei. Agricultura tradiîionala ­i bogaîia biodiversitaîii se reflecta Œn gustul ­i aroma bucatariei tradiîionale, spre exemplu, produsele lactate ce provin din Œntinsele paji­ti bogate Œn flori. Familiarizarea organizaîiei Slow Food cu aceasta zona este unul din modurile prin care Fundaîia ADEPT acorda sprijin practic producatorilor locali.

×nfiinîata Œn 1986 Œn Italia, Slow Food a devenit o organizaîie internaîionala non-profit Œn 1989 ­i este alcatuita Œn prezent din aproximativ 1.000 de convivia, sau grupuri locale, ale caror reîele formate din peste 80.000 de membri Œn peste 100 de îari reprezinta punctul forte al mi­carii.

Prin Œnîelegerea relaîiilor dintre gastronomie ­i respectiv politica, agricultura ­i mediu, Slow Food ­i-a asumat un rol activ Œn agricultura ­i ecologie. Activitaîile asociaîiei cauta sa protejeze biodiversitatea Œn lanîul alimentar, sa promoveze educarea gustului, ­i sa apropie producatorii de consumatori prin diverse evenimente ­i iniîiative.

Extras dintr-un discurs îinut Œn 27 august 2005 de Carlo Petrini, fondatorul mi­carii Slow Food:

“La Œnceput, mi­carea Slow Food era despre gastronomie. Avea membri pe care nu Œi preocupa prea tare ce se ŒntŒmpla Œn afara. Era prea preocupata de mƒncare ­i bautura. ¸i totu­i, Slow Food trebuie sa renunîe la aceasta perspectiva Œngusta asupra gastronomiei. Avem nevoie de un echilibru Œntre gastronomie ­i mediu. Trebuie sa ne axam pe o noua forma de gastronomie.

Gastronomia este foarte complexa. Este agricultura, cre­terea animalelor, antropologie, legende, istorie, cultura, sociologie, economie, medicina, sanatate ­i politica.

Calitatea mƒncarii trebuie sa Œndeplineasca mai multe criterii:

1. Gust bun. Alimentele de calitate trebuie sa aiba gust bun. Acesta este condiîionat de cultura. Alimentele se bazeaza pe mƒncarurile ­i cuno­tinîele societaîii. Putem Œnvaîa sa gustam dar trebuie sa avem respect pentru culturi ­i gusturile lor ­i sa respectam diferenîele.

2. Curaîenie. Nu e bine daca alimentele distrug ecosistemul. Prin aceasta difera Slow Food de alte organizaîii axate pe produse alimentare, care vor doar sa produca mƒncare buna. Slow Food vrea ­i respect pentru mediu.

3. Corectitudine. Avem obligaîia de a respecta producatorii. Trebuie sa acordam producatorilor demnitate ­i respect. Daca producatorii primesc preîuri nedrept de scazute, atunci nu putem vorbi despre alimente bune, conform filosofiei Slow Food.

Deci avem nevoie de cele trei criterii pentru a determina care sunt alimentele bune. E foarte important sa existe o legatura Œntre producatori ­i consumatori. Lumea trebuie sa­tie despre calitatea produselor pe care le consuma.”

×n iulie 2005, Œn urma unei vizite Œn Transilvania organizata de Fundaîia ADEPT, Pre­edintele Fundaîiei Slow Food pentru Biodiversitate a aprobat certificarea unei serii de gemuri de fructe din Transilvania ca alimente Presidium, prin care sa beneficieze de asistenîa Œn marketing din partea Slow Food. Producatorii de gemuri de fructe din comunele Bune­ti ­i Saschiz vor fi invitaîi sa-­i prezinte produsele la Salone del Gusto, iar alîi producatori din zona vor participa la Terra Madre, o Œntƒlnire gastronomica internaîionala. Ambele evenimente vor fi organizate de Slow Food Œn Italia Œn octombrie 2006.

×n perioada 1-4 septembrie 2005, Cristi Gherghiceanu, reprezentantul S-E Transylvania Fruit Preserve Presidium, a fost invitat de Fundaîia Slow Food pentru Biodiversitate la o Œntƒlnire care a avut loc la Florenîa, unde participanîii au ascultat prelegerile celorlalîi colaboratori ­i experîi din diverse domenii (cre­terea animalelor, horticultura, produse lactate, legislaîie privind producîia de alimente ­i tehnologia alimentara).

Pe lƒnga gemurile din fructe, o serie de alte produse din sud-estul Transilvaniei au fost aprobate de Slow Food ­i au fost incluse pe Arca, lista Slow Food de produse tradiîionale care trebuie protejate ­i Œncurajate. Produsele ArcaTransilvania acum includ: brƒnza (brƒnza de burduf, telemea din lapte de oaie, ca­caval din lapte de bivoliîa, urda), caltabo­i, gemuri de fructe ­i gem de nuci verzi, toate acestea avƒnd un caracter special dat de paji­tile bogate Œn flori din zona.

Turismul gastronomic atrage oameni care ­tiu sa aprecieze aroma ­i calitatea mƒncarurilor tradiîionale, stabilind astfel legaturi Œntre biodiversitate, cultura ­i peisaj, ­i ospitalitatea satului romƒnesc. ×n perioada 14-18 septembrie 2005, 12 membri Slow Food din Oxfordshire, UK, vor vizita zona, fiind primii turi­ti gastronomici. Grupul va sta Œn Sighisoara, Viscri ­i Bucure­ti. Alte grupuri vor vizita zona Œn 2006.

Aceste activitaîi vor contribui la Œmbunataîirea pieîei pentru producatorii locali, ­i vor Œncuraja protecîia tradiîiilor ­i conservarea patrimoniului natural.

Pentru informaîii suplimentare vizitaîi: www.slowfood.com and www.adeptfoundation.org