Brƒnzeturi romƒne­ti

Ca­caval din lapte de bivoliîÇ

×n Romƒnia nu existÇ specii de bivoli locale; cele existente au venit din Asia de Sud, prin Turcia ­i Bulgaria, Œn perioada Evului Mediu. Transilvania s-a dovedit propice cre­terii acestor animale, fiind o regiune deluroasÇ ­i umedÇ, mai potrivitÇ pentru turme decƒt cƒmpiile secetoase din sudul Romƒniei.

ÝÇranii sa­i din sud-estul Transilvaniei cre­teau bivoli pentru lapte ­i carne, precum ­i pentru a-i folosi ca animale de povarÇ. ×n unele sate erau mai mulîi bivoli decƒt vite – sute de bivoli, uneori, la un sat de 200-300 de gospodÇrii. ×nsÇ numÇrul acestor animale a scÇzut drastic, mai Œntƒi pe vremea comunismului, ­i apoi din cauza recesiunii agricole prezente, precum ­i din cauza emigrÇrii Œn Germania a numero­i sa­i. Cƒîiva gospodari mai îin bivoli ­i acum, valorificƒnd produsele obîinute de la ace­tia, dar relativa dificultate a mulgerii bivoliîelor ­i lipsa masculilor (o datÇ cu scÇderea numÇrului de bivoli, gospodarii au Œnceput sÇ nu mai îinÇ bivoli de prÇsilÇ Œn fiecare sat), au fÇcut ca sute de sate care au îinut bivoli timp de secole sÇ nu mai aibÇ acum nici mÇcar unul.

Laptele de bivoliîÇ este de douÇ ori mai bogat Œn grÇsimi decƒt laptele de vacÇ (aproximativ 9-10%, faîÇ de 4.5-5%), fiind preferat pentru diverse produse lactate Œntrucƒt gustul ­i textura lui sunt superioare celor ale laptelui de vacÇ.

Ca­cavalul este un tip de brƒnzÇ tare, cu o structurÇ fibroasÇ asemÇnÇtoare sortimentului italian mozzarella autentic. Fiind uneori Œmpletit sub diverse forme, ca­cavalul se preparÇ din lapte integral Œn lunile de varÇ cƒnd bivolii ies la pÇ­une.

Bivoliîele sunt mulse de gospodari acasÇ, Œn curte, dimineaîa ­i seara. Sunt ni­te animale foarte dificil de muls, iar uneori chiar nu dau lapte deloc, fiind de asemenea agresive cu strÇinii. Conform localnicilor, cu cƒt sunt mai scurte ­i mai curbate coarnele unei bivoliîe, cu atƒt este aceasta mai blƒndÇ ­i mai u­or de muls.

Vara, dupÇ mulsul de dimineaîÇ, bivolii sunt du­i la pÇscut ŒmpreunÇ cu turma satului, Œntorcƒndu-se la curtea gospodarului seara. Proprietarii lor cosesc Œn fiecare zi iarbÇ proaspÇtÇ ­i o aduc acasÇ cu cÇruîa cu cai, pentru a-­i hrÇni animalele. Fƒneîele care ŒnconjoarÇ fiecare sat sunt probabil cele mai bogate paji­ti Œnflorite care au mai rÇmas astÇzi Œn Europa.

Iarna, bivolii sunt hrÇniîi cu fƒn provenit de pe acelea­i paji­ti, cantitatea de lapte obîinutÇ Œn aceastÇ perioadÇ fiind considerabil mai scÇzutÇ.

Smƒntƒna, telemeaua ­i brƒnza preparate din lapte de bivoliîÇ sunt foarte apreciate pentru savoarea lor, care se datoreazÇ alimentaîiei bogate Œn plante aromatice a bivoliîelor, precum ­i prospeîimii produselor preparate Œn casÇ. Sa­ii preîuiau foarte mult aceste animale ­i nu mƒncau niciodatÇ smƒntƒnÇ ­i unt preparate din alt fel de lapte. Prin comparaîie cu laptele de vacÇ, cel de bivoliîÇ este foarte alb ­i mult mai hrÇnitor.

Cu o strategie de marketing foarte bine pusÇ la punct, prezentarea produselor din lapte de bivoliîÇ Œn legÇturÇ cu fƒneîele transilvÇnene medievale ­i cu biodiversitatea uluitoare a florei din zonÇ ar aduce preîuri comerciale cu adevÇrat deosebite. Ni­te condiîii de comercializare mai avantajoase, precum ­i cre­terea interesului pentru produsele din lapte de bivoliîÇ, ar ajuta la pÇstrarea bivolilor Œn aceste sate.

Zona de producere

Sud-estul Transilvaniei

Pentru descrieri ale altor produse, accesaîi: Dulceîuri, Brƒnzeturi: BrƒnzÇ de burduf transilvÇneanÇ; Telemea transilvÇneanÇ de oaie; Ca­caval din lapte de bivoliîÇ; UrdÇ transilvÇneanÇ; ­i Mezeluri.