BIODIVERSITATE

Zona Satelor SÇse­ti reprezintÇ unul dintre ultimele peisaje medievale ale Europei, iar paji­tile de aici sunt probabil cele mai Œntinse paji­ti Œnflorite care au mai rÇmas Œn Europa depresionarÇ. Zona de proiect reprezintÇ aproximativ 90.000 de hectare. Agricultura moderatÇ coexistÇ aici cu o abundenîÇ de florÇ ­i faunÇ, multe dintre specii fiind incluse Œn 'Lista ro­ie', si multe habitate si specii fiind protejate sub Directiva Habitate a UE.

Zona este descrisÇ Œn felul urmÇtor de cÇtre Ministerul Agriculturii, PÇdurilor ­i DezvoltÇrii Rurale Œn cadrul programului pilot de agri-mediu SAPARD 3.3.

• Zona propusÇ pentru Natura 2000 din SE Transilvanei are o suprafaîÇ de 95000 ha, incluzƒnd 10 comune ­i 30 sate mici. Aproximativ 18% din suprafaîa zonei este reprezentatÇ de paji­ti, 20% fƒneaîÇ, 38% pÇdure, 25% teren arabil. Studiile ­tiinîifice realizate Œn aceastÇ zonÇ au arÇtat cÇ aceasta Œntrune­te criteriile de zonÇ cu ŒnaltÇ valoare naturalÇ, avƒnd o bogatÇ valoare floristicÇ ­i de faunÇ, incluzƒnd multe specii internaîionale ameninîate cu dispariîia, inclusiv habitate pentru specii de florÇ ­i faunÇ menîionate Œn Directiva Habitate, Anexele II, II* si IV, precum ­i peste 40 de specii de pÇsÇri menîionate Œn Directiva PÇsÇri Anexa I. Mai mult de 50 de specii de plante sunt Œnrudite cu specii de plante europene ­i reprezintÇ importanîÇ din punctul de vedere al agro-biodiversitÇîii. Metodele tradiîionale de pÇ­unat ­i de Œntoarcere a fƒnului au condus la o dezvoltare pÇ­unilor care acoperÇ cea mai mare parte a zonei pilot. Paji­tile bogate Œn specii conîin un amestec de florÇ de stepÇ, mediteraneanÇ ­i carpaticÇ. Mai mult de 1000 de tipuri de plante au fost Œnregistrate Œn zonÇ ­i reprezintÇ peste 30% din flora Romƒniei. Multe din aceste plante ­i asocierile Œn care se dezvoltÇ sunt recunoscute Œn cadrul Directivei UE Habitate. Fƒneîele cu florÇ salbaticÇ sunt de asemenea o resursÇ geneticÇ pentru viitoarea selecîie a culturilor furajere, Œn special lucernÇ, trifoi ­i alte vegetale. Paji­tile uscate conîin mai mult de 20 de specii incluse Œn lista Ro­ie a Romƒniei ­i cel puîin 9 dintre ele sunt listate Œn Anexa 2 a Directivei Habitate.

• Importanîa ­tiinîificÇ ­i culturalÇ

• Sunt puîine zonele atƒt de Œntinse, cu peisaje strÇvechi intacte sau aproape intacte, Œn Œntreaga EuropÇ, iar acolo unde mai sunt, rareori mai pÇstreazÇ neatinse satele ­i agricultura corespunzÇtoare. ¸i flora, ­i fauna, sunt remarcabile.
• Aceasta regiune depresionarÇ cuprinde nu numai cele mai Œntinse fƒneîe non-alpine din Europa, ci ­i ultimii lupi ­i ur­i depresionari ai continentului.
• Satele, a­ezarea lor, practicile agricole ­i peisajele naturale faciliteazÇ studierea ecologiei istorice prin observaîie directÇ.
• GrÇdinile gospodÇriilor din sate sunt colecîii autentice de pomi, flori, verdeîuri ­i legume - elemente vii Œntr-un peisaj medieval.
• A­ezÇrile pÇstreazÇ ŒncÇ o mare varietate de plante medicinale strÇvechi, care atrag din nou atenîia industriei farmaceutice.
• Flora constituie o resursÇ geneticÇ importanta, Œndeosebi prin bogaîia de nutreîuri furajere (cum ar fi lucerna Çi trifoiul) sau prin plante Œnrudite cu cele de culturÇ (varza sÇlbaticÇ).

• Flora ­i Fauna

Peisajul gÇzduie­te numeroase specii de florÇ ­i faunÇ menîionate Œn anexele II, II* ­i IV ale Directivei Habitate a UE, precum ­i peste 40 de specii de pÇsÇri din Anexa I a Directivei, inclusiv:

FlorÇ

• 10 familii de plante ameninîate Œn Europa, incluse Œn anexele la Directiva Habitatelor UE ­i Œn Convenîia de la Berna (printre care laricea polonezÇ, angelica, arnica, papucul doamnei, miruîa ­arpelui, narcisa ochi-de-fazan ­i floarea pa­telui);
• 77 de familii de plante ameninîate cu dispariîia la nivel naîional, incluse Œn 'Lista ro­ie' a Romƒniei.
• o biodiversitate agricolÇ de importanîÇ globalÇ, sub forma unor specii sÇlbatice ale plantelor de culturÇ ­i ale animalelor domestice. Peste 50 de plante sÇlbatice avƒndu-­i originea Œn aceastÇ zonÇ sunt Œnrudite cu plante de culturÇ, consituind o potenîialÇ resursÇ pentru Œncruci­area speciilor. ×ndeosebi varietÇîile locale sÇlbatice ale plantelor furajere (cum ar fi sub-speciile de lucernÇ ­i trifoi existente Œn zonÇ) rÇmƒn un important element de agro-biodiversitate. 

• FaunÇ

• 23 specii de mamifere ameninîate Œn Europa ­i protejate sub Directiva Habitate UE ­i Convenîia de la Berna, inclusiv lupul, ursul, pisica sÇlbaticÇ, vidra, ­oarecele de apÇ, ­oarecele pÇtat, alunarul mare ­i cƒteva specii de lilieci;
• 55 specii de pasari ameninîate Œn Europa incluse Œn Directiva UE pentru PÇsari SÇlbatice, printre care uliul pÇsÇrar, uliul porumbar, cristeiul ­i raîa brunÇ, precum ­i 76 de specii protejate la nivel naîional;
• 10 specii de reptile ­i amfibieni protejate sub Directiva Habitate UE ­i Convenîia de la Berna (printre care broasca aurie);
• 11 specii de pe­ti protejate de Directiva Habitate UE ­i Convenîia de la Berna;
• dintre cele 600 de specii de fluturi a caror prezenîÇ a fost semnalatÇ Œn zonÇ, 6 sunt protejate sub Directiva Habitate UE ­i Convenîia de la Berna, iar 22 sunt ameninîate cu dispariîia la nivel local.

• Pentru informaîii suplimentare, vÇ rugÇm accesaîi Peisajul Istoric al Satele Sase?ti din Sudul Transilvaniei (John Akeroyd 2006) si website-ul Plant Talk (John Akeroyd 2002, disponibil Œn englezÇ ­i romƒnÇ).

AmeninîÇri

Biodiveritatea floristicÇ, Œndeosebi cea de pe paji­ti, se aflÇ Œn pericol, avƒnd mare nevoie de mÇsuri specifice de conservare pentru ca acest preîios patrimoniu sÇ poatÇ fi salvat.

De­i acest peisaj strÇvechi ­i special a rÇmas Œn mare parte intact, Œntreaga zonÇ este extrem de fragilÇ. Aplicarea ŒngrÇ­Çmintelor chimice ar provoca daune Œnsemnate asupra multor paji­ti cu flori sÇlbatice sau chiar le-ar distruge, permiîƒnd pÇioaselor rezistente sÇ le colonizeze. CercetÇrile au identificat urmÇtoarele ameninîÇri ca fiind cele mai frecvente ­i cu efect substanîial asupra plantelor ­i animalelor sÇlbatice ­i a habitatelor din Satele SÇse­ti. Aceste ameninîÇri trebuie luate Œn calcul ­i rezolvate Œn cadrul strategiilor de conservare a zonei:

Intensificarea managementului paji­tilor, cu supra-ŒmbogÇîire de nutrienîi datoritÇ aplicÇrii de ŒngrÇ­Çminte chimice sau a aglomerÇrii de animale, sau a pÇ­unatului intensiv, mai ales al oilor.

• Abandonarea sau restrƒngerea practicilor de gospodÇrire agricolÇ tradiîionalÇ, cum ar fi cositul sau tÇierea arbu­tilor.
• Practici forestiere de scurtÇ duratÇ, cum ar fi defri­Çrile ­i pierderea de zone ŒmpÇdurite, sau plantarea de copaci exotici.
• Drenarea sau modificarea micilor zone umede existente.
• Colonizarea de cÇtre buruieni invazive, mai ales specii adventive agresive, cum ar fi boro­teanul de toamnÇ (Fallopia japonica).
• Dezvoltarea unei infrastructuri nepotrivite pentru turism sau industrie.
• Colectarea necontrolatÇ a plantelor medicinale sau a altor specii sÇlbatice.
• Pierderea plantelor ruderale din jurul satelor, inclusiv plante aromatice medicinale ­i alte specii cu valoare economicÇ sau culturalÇ.
• SchimbÇrile climatice, inclusiv perioadele lungi de secetÇ.
• Lipsa de con­tientizare de cÇtre populaîie ­i lipsa informaîiilor despre valoarea ecologicÇ ­i culturalÇ a zonei.